Discriminarea nu ar exista dacă nu s-ar vorbi despre ea

Discriminarea este un fenomen social care merită mai multă atenție din partea celei de a patra putere în stat, presa. Folosirea termenilor necorespunzători, incorecți și inadecvați duce instantaneu la discriminarea anumitor categorii de persoane. În același timp jurnaliștii sunt formatori de opinie prin materialele cărora ei nu trebuie să instige la ură sau discriminare.
”Fără o presă normală nu poate exista democrație. Ea pune în circuit roțile democrației”, a menționat Ion Bunduchi în cadrul trainingului ” Normele etice în scrierea și documentarea articolelor despre situația/drepturile persoanelor defavorizate și a celor din grupuri minoritare” care a avut loc în ziua de 15 februarie 2012.
Articolul 4.15 din Codul Deontologic menționează:
"Jurnalistul tratează echitabil toate personaele cu care intră în contact în exrcițiul meseriei sale și nu face discriminări pe criterii de gen, vârstă, etnie, religie, stare socială sau orientare sexuală".
Profesionalismul nostru ca jurnaliști trebuie să se reflecte prin materialele de calitate pe care le vom scrie. În urma unui sondaj efectuat s-a constat că cel mai des dicriminate sunt persoanele cu dizabilități fizice sau intelectuale (66%-68%). Ghidul de Stil și norme etice cuprinde un șir de termeni corespunzători pentru tratarea acestor subiecte.
În cadrul trainingului a fost invitat președintele Centrului Național al Romilor din Republica Moldova, Nicolae Rădiță. Cel mai îmbucurător lucru este că acest ONG a deschis de curînd o grădiniță pentru copii romi în satul Vulcănești, raionul Nisporeni. ”Este greu să spargi stereotipurile pe care le au oamenii despre romi. Suntem numiți țigani, minciunoși, hoți, etc. În cele mai dese cazuri suntem luați în vizorul poliției de sector care nu încetează să facă presiuni asupra noastră în stradă”, a mai adăugat Nicolaie Rădiță.
Prin prisma acestor subiecte jurnaliștii tratează problemele stringente ale societății...

Conexiunea generaţiilor prin voluntariat. Final de Exchange, Kobuleti, Georgia

În perioada 10-17 decembrie 2011, s-a desfăşurat programul de schimb de tineri, „Connecting Generations via Volunteering” în localitatea Kobuleti, Georgia. Patruzeci de tineri din opt ţări au învăţat cum să stabilească legături mai solide înntre generaţia tînără şi cea în etate.


Programul zilnic includea workshop-uri, dezbateri şi propunerea de soluţii care ar putea facilita comunicarea între cele două generaţii. Tinerii au vizitat un azil de bătrîni din orăşelul Batumi, unde au cîntat şi au dansat împreună cu ei. De asemenea, au confecţionat lucruri hand made şi le-au dăruit persoanelor care îşi duc traiul la azilul de bătrîni. La fel, fiecare grup de tineri, din cele opt ţări au prezentat acţiunile din ţara lor, care se fac pentru a ajuta bătrînii prin intermediul tinerilor. Republica Moldova a reflectat campaniile sociale a Misiunii Sociale „Diaconia” care organizează campania „Masa Bucuriei” pentru persoanele în etate bolnave sau aflate singure.
Tinerii au învăţat din experieţa altor participanţi, şi au avut ca scop să aplice cele învăţate şi în ţara lor.
Un alt moment esenţial a fost simularea unui grant de milioane de euro oferit de Uniunea Euroeană pentru Asociaţia Tinerilor Europeni şi pentru o asociaţie de bătrîni. Amebele echipe trebuiau să vină cu exemple concrete care să argumenteze că anume lor li se cuvinte procentajul cel mai mare din sumă. Finalul a fost unul de compromis!
Participanţii au veit cu idei de alte proiecte, precum „Arta şi creativitatea. Stil de viaţă pentru tineri” sau „Salvăm economia Uniunea Europeană” care speră să le implementeze cu succes.
Reamintim că participanţii au venit din Olanda, Spania, Turcia, Ucraina, Georgia, Moldova, Letonia, Suedia.

Pasiunea mea...

Dansul, muzica, fotografia, lectura, pictura toate sunt pasiuni pe care le poţi atinge. Eu am o pasiune pe care trebuie să o simţi.

Pasiunea despre care voi vorbi este una simplă, dar care te poate face milionar. Pasiunea de a dărui zâmbete celor din jur, de a-i face fericiţi măcar pentru o clipă. Se spune că a dărui e mult mai important decât a primi, pentru că atunci te simţi cel mai bogat om din lume, ai făcut pe cineva să zâmbească. Pentru asta nu ai nevoie de resurse financiare, de lucruri materiale şi nici măcar să depui minim efort este necesar doar sinceritatea şi sufletul cu care o faci.

Exact, un zâmbet nu te costă nimic, iar eu încerc să fac asta zi de zi în pofida faptului că sufletul plânge... E ca o vitamină care îmi dă imunitate să rezist lucrurilor negative, pesimiste şi rele ce le întâlnim la fiece colţ. De asemenea, îmi alungă oboseala şi îmi consolează tristeţea. Secretul constă în două lucruri pe care trebuie să le posezi: dorinţa şi umilinţa. Copilul fără mamă pe care l-am strâns în braţe şi cărui i-am dat o bomboană, e doar o bomboană, dar care l-a făcut să zâmbească. L-a făcut atât de fericit încât a fost necesar să intervină cineva pentru a lua copilul. Acest lucru m-a frapat, m-alăsat fără cuvinte, mi-a dat de înţeles că fiecare din noi are acea părticică mai sensibilă. Eu caut în voi acea părticică pentru a o scoate la iveală.

"Dacă crezi că ţie un zâmbet nu-ţi aduce nimic, fii generos şi dăruieştile celor din jur. Ei vor aprecia gestul tău...."

Cum să uit o femeie?

Ultima carte citită este "Cum să uit o femeie?" de Dan Lungu. Titlul spune totul, am început să o citesc cu înflăcărare pentru a afla reţeta. Curiozitatea de a afla cum fac bărbaţii de uită de noi, femeile nu s-a lăsat aşteptată. Tot atât de repede cât am citit, tot atât de repede am rămas decepţionată. Cartea are la bază două linii de subiect, ambele nu au legătură directă cu titlul.

I. Insul părăsit de iubită încearcă să înţeleagă ce, de ce a fost părăsit.

II. Acelaşi ins ajunge să locuiască în casa unui adventist, începând într-un fel sau altul să accepte ideile acestora.

Andi, jurnalist de investigaţie avea drept subiect nişte adventişti despre care povesteşte în toată cartea. Umplutura fiind autobiografia femeii care a plecat într-o bună zi de la el, de aici nu lipseau nici cele mai fericite momente pe care le-a petrecut alături de Marga.

Cele 386 de pagini nu au completat titlul. Pentru că Andi uita de Marga prin faptul că îşi amintea de ea şi momentele cele mai rele din viaţa lor de cuplu, acum erau cele mai frumoase. Golul pe care la lăsat Marga era practic umplutura a mai bine de jumătate de roman.

"Aveam nevoie de ea ca de iarba de leac, dar ia-o de unde nu-i".

Absenţa acesteia pe tot parcursul romanului ţinea sub tensiune cititorul pentru a vedea dacă Andi va avea curajul de a vorbi cu ea, în fine, de a o căuta. Titlul e prea impunător pentru ca să corespundă cu conţinutul. In pofida unui final evaziv acesta cucerşte printr-un stil aparte de expunere a faptelor.

Calea pe care a găsit-o autorul pentru a uita o femeie îmi pare destul de artificială şi seacă. Oare să fie adevărat?

"O experienţă ca un imens măr otrăvitor în care oamenii trăiau asemenea viermilor şi se prefăceau că sunt fericiţi până la adânci bătrâneţe".

Am găsit totuşi de cuviinţă să iau unele idei din roman care mi-au plăcut mai mult, deşi acestea au fost puţine.

"Creierul e un stomac care digeră imagini, e o maşină de tocat fotografii"

E un fel de anecdotă care te ţine în tensiune, "poate că apare ceva până la urmă".

"Ce nebunie, să locuieşti într-o cutie prin care realitatea bagă săbii, ca la circ".

Un pic de Academie:)

În această vară am avut posibilitatea să particip la Academia de vară "Jurnalism online şi etica presei, organizat de Consiliul Europei. Timp de două săptămâni petrecute la pensiunea "Odieseu" de la Vadul lui Vodă am avut posibilitatea să hoinăresc plaja în lung şi în lat în căutarea unor subiecte fierbinţi. Am cunoscut oameni superbi de la care am avut ce învăţa. Cel mai culminant moment a fost probabil producţia noastră finală, ceea ce însemna un filmuleţ despre o persoană mega-interesantă din regiunea Vadul lui Vodă.

Soarele şi bazinul erau unica momeală care ne vrăjea în timpul trainingului:) şi propabil cel mai iritant lucru pentru traineri. Ceea ce am învăţat acolo pot pune cu uşurinţă în practică la universitate.

Am avut deosebita ocazie să-l cunosc pe Alexandru-Brăduţ Ulmanu jurnalist, profesor şi în acelaşi timp scriitor. A fost cel care ne-a ghidat timp de aceste două săptămâni şi a împărtăşit experienţa sa cu noi. "Cartea feţelor" a cărei autor este Alexandru Brăduţ este foarte utilă pentru cei care sunt interesaţi de social media, cât şi pentru cei curioşi.

Mike Schmidt este art director la The Daily, recentul ziar lansat exclusiv pentru iPad, unde colaborează cu o echipă talentată de reporteri, editori, artişti, designeri, ilustratori, videografi şi fotografi. De la el am învăţat cum se ţine corect în mână o cameră video şi cum se filmează un interviu. Aici vorbim şi de detaliile pe care trebuie să le surprindem în timpul filmării.

Adam Westbrook este specializat în jurnalism video online. Despre montarea şi plasarea pe site a unui material video ne-a mai specificat şi Adam Westbrook.

Despre biciclete şi video cu biciclete ne vorbea evident George Hari Popescu. Despre HTML şi

photoshop ne-a vorbit George în calitatea sa de profesor.

În calitate de traineri au mai fost prezenţi:

Vasile Botnaru, şeful Biroului “Radio Europa Liberă/Radio Liberty” la Chişinău şi unul dintre cei mai cunoscuţi ziarişti din R. Moldova.

Petru Macovei, director executiv al Asociaţiei Presei Independente (API) şi secretar al Consiliului de Presă din R. Moldova.

Un filmuleţ pe care l-am realizat cu Anastasia Condruc îl pute-ţi vizualiza mai jos. Nu este tocmai cel mai reuşit:) Nu am avut imagini pentru rola B.

În ceea ce ţine de "fun" am avut şi de el parte.

Chiar dacă e toamnă şi S.A Termocom a dat deja căldură îmi lipsesc acele două săptămâni şi acei oameni dragi!

Este vorba despre un baiat care a călătorit mult la anii săi şi care nu ţine cont de primejdii sau banii pe care trebuie să-i aibă într-o călătorie.

Încă un an...

Chiar azi m-am întâlnit cu o vecină, tare drag om şi tare scump pentru mine. Fericită şi plină de entuziasm cu zâmbetul până la urechi că a scăpat de coşmarul "bacalaureatului", se pregăteşte de acel bal de care cu certitudine ne amintim fiecare.
Păi, cam doi ani de atunci, mult, dar pare a fi acum recent. A trecut, nici nu i-am simţit gustul. Universitatea îmi părea atunci o închisoare din care nu scapi atât de uşor. Speriată de toate vorbele auzite aveam impresia că îmi i-au singură frânghia ca să mă sinucid. Dar iată-mă la sfârşitul celor doi ani de studii şi pot afirma cu siguranţă: "regret că pleacă..." pentru că astfel înţeleg că nu mult timp mi-a rămas din anii de studenţie şi că vine o altă etapă mult mai dificilă şi mult mai greu de exploarat. Putrefacţia creierului se face simţită abia în anul III atunci când te vezi cu adevărat: "student cu acte în regulă".
În aceşti doi ani de universitate am învăţat poate totul ce nu am luat din liceu. Calităţi rele precum invidia, răutatea şi minciuna dar şi cele bune precum prietenie, sinceritate, iubire şi afecţiune care mi-au fost practic ghidul activităţilor mele. Am cunoscut profesori de la care am învăţat cum trebuie să muncesc ca să pot sta pe picioare. Nu am avut parte de o viaţă trăită în cămin şi poate aici regret cel mai mult... Cu paşi grăbiţi şi anume atunci când am început să simt mirosul universităţii, vine cel de al treilea an.
Pentru scumpele mele fete care au terminat facultatea, vreau să le urez succes şi un început bun în cariera pe care aţi plantat-o şi aţi udat-o încă de pe coridoarele facultăţii.

„Deliciu nepământesc” în centrul Chişinăului

Interviu realizat cu Maria Macari, şef de laborator şi inginer tehnolog la patiseria „Delice d’ange”.

Apărută acum 8 ani pe piaţa de specialitate pateseria “Delice d’ange” a cucerit inimile, dar şi buzunarile moldovenilor. Deşi preţurile şi aromele sunt franţuzeşti, profitul este în creştere.

-Care este istoria denumirii Delice d’ange?

Istoria acestei denumiri îşi are începutul încă cu mulţi ani în urmă când patroana noastră călătorea foarte des în Franţa. Era îndrăgostită de tot ce ţinea de domeniul patiseriei. Evident că francezii au o cultură foarte vastă în acest domeniu şi astfel i-a venit ideea de a deschide o astfel de întreprindere la Chişinău. Încăperea încă nu era gata, dar deja se gândea la denumire şi cineva le-a propus să fie „Delice d’ange”. Am pornit iniţial de la această denumire deşi am mai încercat unele, totuşi am revenit la cea iniţială. „Deliciu nepământesc” aşa ar ar suna în traducere.

-Cui îi aparţine ideea de a deschide un local cu produse de patiserie franceză?

Ina Vieru, nora regretatului poet Grigore Vieru. Acesta a fost visul ei, a muncit poate toată viaţa pentru a-şi vedea visul împlinit. Acum putem afirma că la realizat cu succes.

-Cu ce se deosebeşte de alte patiserii?

În primul rând prin asortimentul foarte vast de produse de patiserie. Aici avem şi varianta sărată şi cea de turtişoare, prăjituri, biscuiţi, chifle şi varianta de îngheţată. Atât ingredientele cât şi produsele în sine sunt naturale.

-Cum s-a iniţiat toată această afacere?

Destul de greu s-a început totul chiar dificil aş zice, au fost momente neplăcute în ce priveşte construcţia. Erau cazuri că patroana dorea să oprească acest proiect, dar ea este o persoană perseverentă, muncitoare şi silitoare.

-Care au fost dificultăţile cu care s-a confruntat în primii ani întreprinderea?

Au durat aceste dificultăţi aproximativ un an, era frica, spaima ce o să facem şi cum o să reuşim. Era o responsabilitate enormă, era vorba despre un asortiment variat care nu era încă cunoscut pe piaţa autohtonă, acum însă devenind mai lesne de îndeplinit. Cu opt ani în urmă, când s-a deschis patiseria era totuşi o dificultate. Dar echipa a fost una profesionistă, perseverentă şi foarte responsabilă în ceea ce a facut..

-Unde şi cum au învăţat cofetarii reţetele şi modul de preparare?

Iniţial au venit nişte francezi la noi care ne-au ajutat să cizelăm meniul pe care îl aveam structurat. De asemenea, am avut deplasări în Franţa împreună cu Ina Vi

eru, la şcoala de la Strasbourg, am fost la Paris la diferite expoziţii de unde am venit cu diferite idei, ustensile şi alte mărunţuşuri pentru decor. Apoi am mai urmat şcoala LeNôtre, cinci zile o şcoală superioară. Anual se ai fac şi unele seminare, iar cărţile rămân o sursă bună de inspiraţie.

-Care sunt produsele pe care le importaţi strict din ţara de origine(Franţa)?

Este vorba aici de toate tipurile de ciocolată, migdale, alune diferite componente pentru decorul produselor, Ei au o tradiţie foarte veche şi specifică pentru aceste tipuri de produse de patiserie. De asemenea, importăm şi făina specifică pentru croissante. Iniţial importam şi untul, îndeosebi în perioada rece a anului, e vorba de produsele de bază. În ce priveşte produsele uşor perisabile le cumpărăm de la noi, evident şi ceea ce ţine de materia primă lactatele, oule. Ce ţine de materia de bază o aducem regulat din Franţa.

-Ce sumă (aproximativ )investiţi lunar pentru procurarea ingredientelor?

Este destul de considerabilă fiindcă produsele naturale costă mult mai scump decât cele cu adausuri de conservanţi, adetivi şi toate celelalte lucruri.

-De cât personal dispune înterprinderea la moment?

Avem trei încăperi să zicem: două echipe de 16 persoane care sunt patiseri şi prepară nemijlocit toate produsele şi cei care servesc la fel 16. Sunt aproximativ 40 de persoane.

-În ce priveşte salarizarea, în baza căror criterii este stabilită?

(după timpul lucrat, salarizare în acord, salarizare mixtă)

Cei care muncesc jos în laborator au un salariu fix indiferent de vânzări iar cei care desrvesc au salariu din vânzări. Dacă muncesc încontinuu deja 7-8 ani la Delice, probabil sunt mulţumiţi de salariu

-Care este salariu minim pe care îl primeşte un angajat ?

De la 3000-4000 de lei lucrând o săptămână în lună câte 10-12 ore în zi.

-Care este venitul anual a înterprinderiei?

Nu dispun de aşa cifre, dar la sigur este un venit care îi face plăcere doamnei care a deschis acest business nu doar ca un hobby sau un vis. Este un vis

care se transformă într-un venit şi eu cred că este bine.

-În cazul în care venitul respectiv profitul întreprinderii este mai mare, se stabilesc anumite remunerări băneşti pentru angajaţi?

La noi există modalitatea de amendă şi modalitatea de remunerare. Deci atunci când se încalcă regulamentul intern, persoana vizată este amendată. Avem şi regulamentul general a Înterprinderii din Alimentaţia Publică , atunci când angajatul merită să i-a un premiu lui i se oferă. Lunar poate nu, dar trimestrial se i-a atitudine faţă de aceasta.

-În ce perioadă a anului patiseria se bucură de un mai mare succes sau este mai des solicitată?

Situaţia la patiserie este stabilă în orice perioadă a anului. Dar ca şi la orice întreprindere în perioadele de sărbători. Iar mai puţin solicitată este vara atunci când majoritatea sunt plecaţi în vacanţă, concedii, evident şi consumul nu este atât de mare. La noi patiseria este pentru nefumători, dar odată cu venirea verei se deschid terasele unde cei fumători au posibilitatea de a sta şi a se relaxa la noi.

Ce îmbunătăţiri aţi dori să întreprindeţi?

Iniţial am dori să schimbăm interiorul Delice-ului, să facem o reparaţie în interior. Deşi mereu ne străduim să cuprindem noutăţile şi cu ochii şi cu braţele. Dar schimbările vin pe parcurs.În ce priveşte produsele, scoatem acele produse care nu se consumă şi introducem ceva nou. În final clientul este cel care alege produsul, eu sunt datoare să scot produsu la vitrină, dar clientul este cel care îl alege. Ne-am dori mereu să avem clienţi pe lângă cei fideli. Mai puţini pretenţioşi, dar cred că tot noi i-am alintat aşa. O dată ce eşti amabil cu persoanele mulţi îşi permit prea multe cu persoanele care îi deservesc. Iar atunci când există anumite neânţelegeri să fie indulgenţi cu noi. Sănătate să fie că celelalte le reuşim.

Sinceritatea şi prietenia

Se uită în ochii tăi, îţi zâmbeşte, te ascultă, te priveşte fără nicio ranchiune, fără să ascundă ceva. Ochii ei sunt clari şi emană o căldură de care nu vrei să te desparţi. Îţi strânge mâinile cu compasiune şi îi curg lacrimile atunci când te cuprinde. Este un sentiment pe care mulţi dintre noi l-am încercat şi de care ne alipim repede şi nu vrem să ne debarasăm de el. Din păcate, acest gest se poate observa rareori, pentru unii doar de sărbători, iar pentru alţii poate chiar, niciodată.

Ce înţelegem noi prin sinceritate? Este un gest sau un sentiment? Când şi cu cine trebuie să fii sincer? De ce este important ca într-o prietenie să existe sinceritate? De câte ori eu nu am fost sinceră cu prietenii mei? Acestea sunt doar unele întrebări pe care ni le punem atunci când vine vorba de sinceritate.

Dicţionarului explicativ al limbii române defineşte sinceritatea în felul următor: „exprimă întocmai ceea ce gândeşti, acţionând fără prefăcătorie sau gânduri ascunse; fiind franc, loial, cinstit, deschis, curat, pur.”

Rolul sincerităţii într-o prietenie este enorm, reprezintă practic temelia acestei relaţii. Doar că fiecare dintre noi o percepe în mod diferit. Faptul de a spune verde-n ochi, ceea ce este adevărat, nu reprezintă sinceritate într-o prietenie, pentru că adevărul poate fi dur şi îţi este frică să nu îi faci rău celui la care ţii. Eşti considerat sincer numai atunci când spui ceea ce vrea şi ceea ce aşteaptă cel de lângă tine. Ne este frică de sinceritatea de care dăm dovadă într-o relaţie cu prietenii noştri să nu facă altceva decât să ne îndepărteze de ei.

Se spune că a fi sincer înseamnă a nu ascunde nimic celuilalt, a te deschide şi a fi franc cu el. Dar fiecare dintre noi recunoaşte că într-o prietenie se încearcă acest sentiment, iar prietenia poate că durează mai mult dacă nu eşti întru totul cinstit. Chiar Mircea Eliade în „Sinceritatea şi prietenie” a vorbit despre acest sentiment astfel:” Eşti considerat sincer nu „ când nu ascunzi nimic” celuilalt, ci când nu ascunzi ceea ce aşteaptă de la tine să ascunzi.” Dacă tot eşti decis să spui ce gândeşti şi să fii sincer mereu cu prietenul tău, rişti ca să fii tratat cu atitudine ce denotă ignoranţă sau poţi fi înţeles greşit ca fiind o persoană invidioasă, făţarnică şi răutăcioasă.

În prezent este o raritate ca o prietenie să poată rezista, cauza este lipsa de sinceritate. Am încercat să creez o ambianţă plăcută când am dorit să spun ceva puţin mai pipărat la adresa unui prieten, tot farmecul era spulberat de privirea supărată a celui pe care am vrut să-l protejezi. Oamenilor le place să le gâdili urechile cu lucruri plăcute, pe care ei vor să le audă doar că ar trebuie să fie căliţi cu adevărul spus de un prieten, ca să nu-l audă din gura unui străin.

Aşadar, fiecare dintre noi decide când şi în ce împrejurări trebuie să fie sincer cu prietenul său, sigur aceasta nu reprezintă o obligaţie într-o prietenie, dar fără de ea este practic imposibil de a rezista.

Mulţi au încercat să-i dea o definiţie acestui sentiment, dar că au ezitat atunci când au fost nevoiţi să explice când trebuie să fim sincer şi dacă faptul de a ascunde un adevăr pentru a nu face rău celui la care ţii reprezintă sinceritate.

După cum nimeni nu-ţi cere adevărata sinceritate, ci numai acea sinceritate pe care o doreşti, la fel nimeni nu te obligă să minţi atunci când trebuie să fii corect.

Câştigăm teren de încredere atunci când dăruim celui iubit, tot ce este mai preţios într-o prietenie. Chiar dacă eşti trădat de cel la care nu te aştepţi, nu încerca să te răzbuni, fii sincer cu el, căci toate au timpul lor fixat.

Le coing d'Or-2011

Dacă eşti liceean sau student, ai vârsta cuprinsă între 15-25 de ani şi cunoşti limba franceză excelent atunci eşti persoana potrivită ca să aplici la concursul anual "Gutuia de Aur". Comitetul executiv al Secţiei Moldova a Uniunii Internaşionale a Presei Francofone, în parteneriat cu Centrul Independent de Jurnalism şi publicaţia sa Courrier de Moldavie desfăşoară deja a VI-a ediţie a concursului republican de eseuri şi fotografii, cu genericul "La jeunesse et sont droit a l'avenir".
În ziua de 24 martie la Biblioteca Haşdeu a avut loc deschiderea oficială a concursului la care au participat membrii juriului, foşti participanţi si nu în ultimul rând oamenii care stau la cârma acestui proiect, organizatorii.
Ce trebuie să faci şi cât timp ai la dispoziţie?
Concursul se derulează în două etape:
1) 24 martie-30 iunie 2011, prezentarea eseurilor în formă electronică. Format A4, 3 pagini, cu caracter de 14, interval 1,5 şi evident să cuprindă bibliografia în care să se indice 6-7 surse.
2) 12 iulie 2011- Dacă ai norocul şi eseul tău a fost bun eşti ales unul din cei 10 finalişti care vor trece ultima testare. Şi anume: îşi vor prezenta comunicarea în faţa juriului după care vor urma şi întrebări. Această etapă se va derula la USM Facultatea de Jurnalism , sala D.Coval la orele10:00. Este deja o tradiţie care se respectă cu stricteţe în fiecare an:)
Odată ce se va finisa şi cea de a doua etapă vor fi anunţaţi şi câştigătorii:
Locul 1-1 persoană
Locul 2-2 persoane
Locul 3 -3 persoane.

Eseurile, fotografiile şi tot ce credeţi că este util şi interesant expediaţi pe adresa:
upf courrier@yahoo.com sau sgrossu@gmail.com.
Succes:)

Plante şi legume, tot ce ţine de sănătatea noastră!

Castravetele-conţine o mare cantitate de apă, dar are şi iod. Fiind un bun diuretic, elimină toxinele acumulate în corp (desigur dacă este consumat la sezon atunci când nu conţine pesticide şi alte elemente chimice).
Fiindcă în coaja sa are multe vitamine , este recomandat să nu fie consumat decojit, ci să fie doar bine spălat sub jet de apă.
Se mănâncă tăiat în rondele, sub formă de salată sau fiert, pentru persoanele care au un stomac mai delicat.
Ras şi stors, dă o zeamă care, amestecată cu alcool pur, se lasă la macerat şi constituie o apă excepţională pentru tonifierea şi frăgezimea tenului.
Măştile cu rondele de castraveţi proaspeţi ajută tenului şi sunt bune contra arsurilor de soare.



Ceapa-este o legumă foarte apreciată. Ea nu este numai gustoasă, dar are şi o serie de proprietăţi extrem de folositoare organismului nostru.
Ceapa are vitamine care nu se pierd nici chiar la fiert, cum se întâmplă cu alte legume.
Este antiinfecţioasă, antireumatismală, diuretică şi vermifugă.
Elimină ureea şi sarea din organism.
Are şi proprietăţi antibiotice.
Coaptă şi aplicată pe umflături, le micşorează. Este foarte bună în crizele de sciatică. În bolile de diabet se mănâncă ceapa crudă sau fiartă, ori se bea un ceai făcut din: 4 cepe zdrobite, se dau în clocot cu 1,250 kg apă. Se bea din acest ceai, cîte o ceaşcă, dimineaţa, pe stomacul gol.





Cicoarea- este o plantă diuretică, tonică, depurativă şi uşor laxatitivă. Frunzele şi rădăcina de cicoare sălbatică sunt foarte bune pentru diabetici, crude sau fierte.
Bolnavilor de ficat, le ajută să-şi piardă culoarea galbenă a pielii, produsă de revărsarea bilei.
Cicoarea, mai ales cea sălbatică, are un conţinut mult mai mare de săruri minerale. Se întrebuinţează prăjită şi pulverizată pentru amestecul la cafea sau cafea cu lapte. Este mult mai bună consumată crudă sau fiertă.


Cimbrul-numit şi antibioticul săracului, conţine un antiseptic natural-thimolul-care, în farmacie, există ca o esenţă camforată, care se încorporează într-o serie de siropuri şi alte preparate.
Este un bun bactericid, fumul lui constituind o perdea protectoare.
Cimbrul este o plantă aromată care în bucătăria noastră poate fi întrebuinţată la fripturi, sosuri şi salate, ca şi cimbrişorul sau cimbrul sălbatic. La marinată, păstrează fragedă carnea , ferind-o de microbi.
Ceaiul de cimbru şi infuzia de cimbrişor ajută la digestie, combate infecţiile intestinale, inflamaţiile înţepăturilor provocate de insecte, dezinfectează rănile şi ajută unor boli de piele.
Pentru rănile de gît şi din gură, se poate face o apă de gură din 50 g cimbru macerat 7 zile în 250 g votkă. Se face gargară clătindu-se bine gura şi gîtul; apoi se înmoaie periuţa de dinţi în această soluţie şi se freacă bine limba şi gingiile.
Pentru tonificarea epidermei se fierb 600 g de frunze şi flori de cimbru( la 1 l apă) şi apoi se strecoară printr-un tifon şi se toarnă în cadă cînd facem baie.
În durerile reumatice, cimbrul, sub orice formă de cataplasme calde, este foarte eficace.

Micile şi marile efecte ale plantelor:)

Busuiocul-sub formă de ceai, calmează durerile nervoase şi ne ajută seara să avem un somn liniştit.
Se presară în mâncare, peste salata de tomate dând un gust deosebit.
În stările de nelinişte şi de nemulţumire, de oboseală, cea mai eficace metodă de calmare sunt aceste băuturi:
-15g de frunze sau flori de busuioc se lasă 5 min. (infuzie) într-un vas cu apă clocotită, care să cuprindă 5 ceşti de ceai.
-se macereză într-un litru de vin , un pumn de flori de busuioc, timp de o săptămână; se filtrează printr-un tifonşi se bea câte o ceaşcă la fiecare masă.

Micile şi marile efecte ale plantelor!:)

În tot ceea ce facem şi în ceea ce scriem, mereu ţinem cont de adevărurile de ieri şi de azi care sintetizează nenumărate experienţe a trecutului. Tot ceea ce este nou, are o bază încă din trecut , din care îşi trage rădăcinele, dar înfloreşte sub lumina prezentului, dînd roade acum şi în viitor
Astăzi se cunoaşte, în mod ştiinţific, efectul anumitor plante: antiseptic, antiobit, emolient, depurativ, excitant etc.
Vom face apel la toate reţetele din bătrâni, la experienţele lor şi la toate binefacerile plantelor pentru a le putea folosi acolo unde este nevoie de intervenţia lor.
Afinele- ajută la reglarea circulaţiei sanguine, au un efect benefic pentru vedere ajutând şi întărind ochii, mai ales pentru noapte. Din fructe se fac siropuri, sucuri, dulceţuri care nu sunt numai plăcute la gust, dar şi foarte folositoare.
Frunzele uscate, sub formă de ceai, combat diabetul.
Fructele mestecate şi ţinute în gură vindecă rănile din cavitatea bucală. Fructele combat diareea iar decoctul, sub formă de comprese, ajută la combaterea hemoroizilor.
Sucul sau siropul de afine este un foarte bun medicament natural distrugând germenii infecţioşi.
Revin şi cu un alt soi de plante benefice pentru sănătate:)

O dictatură înfloreşte în mijlocul Europei

Astăzi, 19 ianuarie 2011 se împlineşte o lună de la reprimarea violentă a protestelor de la Minsk, Belarus. Cu această ocazie mai multe organizaţii obşteşti printre care şi Hyde Park, au organizat un protest n faţa sediului ambasadei beloruse la Chişinău, pentru a condamna abuzurile şi încălcarea flagrantă a drepturilor omului în această ţară.

Cei prezenţi au avut cu sine plancarde pe care erau afişate mai multe lozinci „Jos dictatura”, "Lucaşenko dictator ", "Opriţi teroarea poliţienească".

"Suntem solidari celor care au protestat acum o lună în Minsk. O dicatură înfloreşte în inima Europei, suntem indignaţi de comportamentul autorităţilor din Belarus." a menţionat Ghenadie Brega, unul din organizatorii acestui protest. "Cerem eliberarea celor aflaţi în detenţie, investigarea abuzurilor şi pedepsirea celor care au intervenit în forţă. Imaginea unui stat se măsoară prin ceea ce se întâmplă de fapt în faţa ambasadelor.Cerem boicot pentru cei care nu respectă legea. Un stat izolat şi dictatorial în floare., în închisorile căruia nu au acces activiştii pentru Drepturile Omului. " a mai adăugat Ghenadie Brega.

Dreptul la protest este un drept fundamental, garantat de Convenţia Universală a Drepturilor Omului, iar intervenţia în forţă a miliţiei este nejustificată, chiar şi în conditiile unei "situatii exceptional". Despre acest protest s-a aflat prin intermediul reţelilor de socializare cu un mesaj de motivare :"Dacă îţi pasă vino cu noi !".

"Suntem supăraţi că alături de noi în Belarus se încalcă flagrant şi de neiertat Drepturile Omului Cel puţin şapte din candidaţi la aceaşi funcţie de Preşedinte au fost arestaţi chiar în noaptea alegerilor, sute de manifestanţi au fost încarceraţi. Unii dintre ei nici acum nu sunt liberi. " ne-a subliniat Oleg Brega.

Amintim că, pe 19 decembrie 2010, în Belarusia au avut loc alegeri prezidenţiale, în urma cărora A.Lucasenko a câştigat cel de al 4-lea mandat consecutiv. Nemulţumiţi de rezultat, zeci de mii de cetăţeni au ieşit în stradă pentru a contesta rezultatele anunţate de oficialităţi. În timpul protestelor, sute de protestatari au fost arestaţi cu violenţă în plină stradă.

Acum şi în Chişinău, „Lions Club Campus”

În ziua de 22 ianuarie 2011, a avut loc deschiderea oficială „Lions Club Chişinău”, în cadrul căruia au fost nominalizaţi membrii fondatori şi preşedintele acestui club. De asemenea au fost decernate certificatele de înregistrare şi insignele, fapt care îi conferă statul oficial fiecărui membru „Lions”

Sunt tineri voluntari dar în acelaşi timp lideri în ceea ce fac, plini de iniţiativă şi dornici de a schimba în mai bine societatea, astfel îi putem caracteriza pe primii membrii a Lions Club Campus din Chişinău. Ei au făcut deja alegerea de a face parte din această organizaţie care le oferă posibilitatea de a se implica activ în soluţionarea problemelor cu care se confruntă cei ignoraţi de societate.

„ Este primul club de aşa gen din Republica Moldova, fapt care permite tinerilor de a se realiza, de a scrie proiecte şi de a contribui la îmbunătăţirea vieţii în Moldova. Asta ne permite o colaborare nu doar naţională dar şi internaţională unde sunt prezenţi peste un milion de membri.” a menţionat Zinaida Neznaico, membru Lions

Preşedintele Lions Cumpus Chişinău a menţionat în discursul său: „Lions se deosebeşte de alte Cluburi prin faptul că este cel mai mare din lume, promovează spiritul de înţelegere între naţiuni. Trebuie să acordăm o atenţie deosebită celor care au nevoie de noi. Pentru anul acesta avem de realizat mai multe proiecte ceea ce ţine de ecologie, educaţie şi o deosebită atenţie va fi acordată celor cu dizabilităţi.” „Un adevărat sprijin şi ghid în tot ceea ce am început să facem ne-au fost membrii Lions Club Viliumas 2003” a mai adăugat Vladimir Puşca.

După ce a fost audiat imnul Republicii Moldova şi cel a Clubului Lions au urmat cuvinte felicitare adresate de la invitaţi. Ludmila Bolboceanu le-a urat tinerilor membri „Să vă ajut Dumnezeu să relizaţi cele propuse, căci aici în această organizaţie credinţa în Dumnezeu se manifestă aşa cum spunea şi Solomon prin cuvânt şi faptă.” Iar faptele negreşit vor apărea prin proiectele pe care aceşti ambasadori le vor duce la realizare.

„Dorinţa de a deveni mai buni” este mottoul care îi ghidează pe aceşti tineri spre a aduce un impact pozitiv în societate. Un alt scop a acestor tineri ambasadori este de a stabili relaţii externe strânse cu alte cluburi Lions din străinătate, pentru o mai bună colaborare pe viitor..

Fondat în 1917, acesta se bucură de o popularitate în 205 ţări cu un număr de 1, 3 milioane de membri activi în lupta împotriva orbirii. „We serve” este sloganul care îi defineşte, prin intermediul acestuia toţi Lions din întreaga lume se unesc pentru un scop caritabil în pofida frontierilor şi barierilor.

Evenimentul a fost realizat cu suportul Petrom Moldova.

Un nou experiMENT?!

Acesta a fost titlul unui flash mob organizat astăzi,19 ianuarie 2011 în jurul orei 12, în faţa Guvernului. Protestatarii s-au arătat nemulţumiţi de schimbările pe care le-a înterprins noua conducere.

"În funcţie de Ministru de Interne a fost numit Roibu Alexei, care timp de opt ani de guvernare comunistă a deţinut mai multe funcţii printre care a fost şeful Centrului de Combatere a Crimei Economice şi Corupţiei (CCCEC),. Cum poate fi un om cu experienţă din guvernarea precedentă, vrem o schimbare. De altfel nu există nici o deosebire între 2009-2011.” a

menţionat Ghenadie Brega, membru Hyde Park şi organizatorul acestui flash mob.

"Cerem Guvernului să fie mai prudenţi pentru că asta este faţa Guvernului. Nu suntem de acord ca aceste funcţii să fie ocupate de oameni care nu au făcut nimic într-un an şi jumătate ca de exemplu Valeriu Zubco, care şi-a păstrat funcţia de Procuror General." a mai adăugat Ghenadie Brega.

Acţiunea va fi reluată la data de 29 ianuarie 2011 la Procuratură. Protestatarii aşteaptă o explicaţie din partea oficialităţilor.

Flori la bustul lui Mihai Eminescu

În ziua de sâmbătă, 15 ianuarie 2011 la cea de-a 161 aniversare a lui Mihai Eminescu, au venit să-i aducă omagiu atât reprezentanţi ai Guvernului, Primării Chişinău, subdiviziunilor autorităţilor publice municipale, diplomaţi cât şi membrii ai fracţiunilor politici: PCRM, PL, PLDM, MAE. De asemenea, cu flori şi recitaluri de poezii au venit scriitorii şi reprezentanţii societăţii civile.

Primii care au venit să-i aducă omagiu marelui poet al neamului a fost liderul politic al PCRM-ului, Vladimir Voronin împreună cu membrii acestuia. Cu trandafirii în mână se îndreaptă solemn pe Aleea Clasicilor spre bustul lui Mihai Eminescu pentru a depune flori: ”Am o stimă deosebită şi un respect profund faţă de unul din cei mai vestiţi pământeni ai plaiului moldovenesc şi nu numai, cît şi pentru întreaga lume.” a declarat pentru presă Vladimir Voronin.

Nu sau lăsat mult aşteptaţi la eveniment Marian Lupu, Preşedinte interimar şi Vlad Filat, Prim-Ministru Republicii Moldova. „Astăzi este o zi importantă pentru cultura naţională, multe generaţii au crescut învăţînd operele lui Eminescu. Eminescu a fost, este şi va fi.” A menţionat Marian Lupu.

„Vedem de la o distanţă de 161 de ani de la naşterea lui Eminescu cât de contemporană este opera sa. Mihai Eminescu a scris nu doar proză şi poezie, a fost jurnalist, a fost un om care prin comportamentul său reprezintă un exemplu de cetăţean care a avut poziţie civică şi care a scris mesaje ce sunt valabile şi în zilele noastre.” A subliniat Prim-Ministrul, Vlad Filat. „ Important este să trăim şi să nu uităm ceea ce ne-a transmis Mihai Eminescu” a mai adăugat Vlad Filat.

Separaţi de liderii Alianţei au venit la depunerea de flori Mihai Ghimpu şi Dorin Chirtoacă. „Să iubeşti, să făureşti, să ţii la limbă, la neam la oameni...Să fii om.” a spus Mihai Ghimpu. „Când a fost în viaţă a fost contestat, invidiat nu a fost recunoscut decât după trecerea sa în nefiinţă. Este păcat să vorbim despre poetul Eminescu dar să nu punem în aplicare ceea ce a spus şi a scris poetul. Cele mai de actualitate rămân versurile critice pe care le-a scris poetul în adresa clasei politice, Scrisoarea a III-a, Epigonii.” a declarat Dorin Chirtoacă.

Oameni de rând cu flori, cărţi de poezie proslăvind prin poezii naşterea acestui geniu.„ Aşa cum ai întreba un creştin de ce se duce la biserică şi nu ar şti cum să-ţi răspundă, astfel de sentimente mă cuprind şi pe mine atunci când vine vorba de acest mare Geniu a literaturii române. Am trăit aproape zilnic cu poezia „Glossa”. a menţionat Bîcu Leon, profesor de franceză.

În cadrul zilei de astăzi vor fi organizate mai multe manifăstări dedicate aniversării a 161 de ani de la naşterea sa. În incinta Palatului Naţional cu începere de la orele 18:00 are loc un spectacol extraordinar cu genericul „Vreme trece, vreme vine...” Pe scena Palatului Naţional evoluaează compozitorul Eugen Doga şi Orchestra Naţională de Cameră; Maria Mocanu; Alexandru şi Ionel Manciu; Nicolae Jelescu; Ansamblul "Concertino"; Studioul coral "Vocile primăverii"; Cristina şi Alexei Terentiev, Gicu Cimbir, Paula Seling şi Ovidiu Cernăuţeanu din România. Vor răsuna creaţii celebre şi melodii pe versurile lui Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, Nichita Stănescu, Arcadie Suceveanu, ş.a.

Multumesc echipei "UpGreat"

Totul a început în luna august când au fost deschise aplicările pentru poziţiile de OCVP. Îmi aduc şi acum aminte momentul când nu eram decisă şi nu ştiam ce să fac. Nu eram sigură în propiile forţe şi în faptul că voi reuşi să realizăm un proiect de succes. Dar iată că am decis şi am aplicat, a fost cea mai bună decizie pe care puteam să o iau. Iniţial eram cu capul în nori şi nu înţelegeam ce se întâmplă, despre ce se discută şi ce dorim să realizăm ca mai apoi să se contureze clar viziunea şi scopul nostru. Dacă pentru început eram o echipă dispersată, am ajuns zile în care dacă nu ne vedeam simţeam un gol. Au durat luni, săptămâni, zile de muncă asiduă şi efort: promovare, mediatizare, organizare, vânzare:) Ca într-un final a ajuns şi ziua mult aşteptată, ziua deschiderii proiectului "UpGreat", 14 noiembrie. Ziua în care vedeam rodul muncii noastre de echipă a sosit. Fiecare membru din echipă şi-a ales din garderopă ce avea mai sclipitor pentru a impresiona, unii din noi şi părul l-au aranjat. Timp de trei săptămâni liceenii, fiind divizaţi în trei valuri au avut posibilitatea să participe la traininguri. Fiecare din aceste valuri aveau la dispoziţie 2 săptămâni una în care să realizeze partea teoretică: luni, miercuri, vineri şi sîmbătă. Aici ei acumulau cunoştinţe după care în următoarea săptămână trebuiau să pregătească un subiect pe care mai apoi să-l predea timp de o oră şi jumătate elevilor claselor a 9. Am creat şi un eveniment prin care v-am prezentat oportunităţile pe care le aveţi atât timp cît sunteţi la liceu.
Datorită acestui proiect am învăţat multe lucruri pe care acum le pot pune în practică. Datorită acestei echipe am simţit momente de neuitat, stres, zâmbete, alergătură, dar toate acestea nu m-au făcut decât să vă apreciez pe fiecare mult mai mult!
Fiecare din voi mi-a produs o schimbare, o schimbare bună şi constructivă. Pe fiecare din voi vă văd asociaţi: Ira Bauşer: Vânzare, companii. Irena Donţova: persoana care a ştiut cel mai bine când e momentul ca ea să intervină. Un spirit organizatoric înrăit. Veronica Ţurcan: mulţumim, pentru talentul pe care îl ai în design, datorită ţie promovarea a fost mai eficientă. Alex Alcază: Uhu, boy, da tu rupi, ai fost cel care niciodată nu a zis "Nu", ai fost singurul umărul de bărbat în acest proiect. Poate nu înţelegeai uneori ce aberaţii noi fetele mai vorbeam, nu ne-ai evitat. Anastasia Pociumban: Şefa:) E cea care a dirijat munca noastră pe tot parcursul acestui proiect, e persoana care a ştiut să ne dea un şut în fund pentru a ne mobiliza şi e persoana care ne-a susţinut mereu în ceea ce facem.
Vă mulţumesc...Vă mulţumesc pentru ceea ce faceţi... Nu găsesc cuvinte de apreciere şi laude pentru cei mai tari şi cei mai bravi!

UpGreat LCm

"UpGreat"-pe ultima suta de metri!

Activi, dinamici şi energici aşa s-au remarcat liceenii participanţi la proiectul „UpGreat” pe parcursul perioadei 15 noiembrie-4 decembrie. Startul proiectului a fost dat odată cu deschiderea oficială a acestuia în ziua de 14 noiembrie. Au fost înregistraţi circa 90 de liceeni din toate colţurile Chişinăului.

Plini de iniţiaitivă aceşti elevi au fost prezenţi timp de o săptămână la partea teoretică ca mai apoi să poată aplica cele învăţate în practică prin livrarea unui training similar elevilor claselor a 9-a.

Comitetul organizatoric a promovat acest proiect în peste 20 de licee, ba mai mult pentru ai stimula să aplice la proiect, au lansat pe site-ul de socializare, facebook un concurs potrivit căruia elevii trebuiau să-şi posteze motto-ul după care se conduc în viaţă, iar persoana care are cele mai multe like-uri acumulate urma să fie câştigătorul. Daniela Fantaziu, a fost cea care a profitat de această ocazie fiind câştigătoarea acestui concurs, astfel a beneficiat de participare gratuită în cadru acestui proiect..

Casa Cunoştinţelor, este locaţia care ne-a găzduit pe parcursul acestor 3 săptămâni. Casa Cunoştinţelor- este un spaţiu deschis, predestinat publicului larg, în special persoanelor din sfera învăţământului (profesori, studenţi, liceeni şi elevi) şi cercetării (formatori, experţi, cercetători, traineri, etc.)..

„Mă simt minunat să particip în cadru acestui proiect, mi-am făcut prieteni iar cele învăţate nu fac altceva decât să-mi adauge plus valoare la cunoştinţele acumulate. De asemenea sunt încântat de ideea livrării unui training pentru elevii claselor a 9, asta mă va ajuta să-mi pun în practică cele învăţate la acest training.” a declarat Victor Lebedev, participant a proiectului.

Trainingurile au fost livrate de specialişti în domeniu, iar subiectele abordate cum ar fi: dezvoltare durabilă, manangementul timpului, brandingul personal etc, au fost actuale pentru liceeni.

„UpGreat”-get out of the box , find a better you, este proiect organizat de AIESEC-Liderul Global în Dezvoltarea Tinerilor Lideri, cea mai mare organizaţie de tineri din lume.