Discriminarea nu ar exista dacă nu s-ar vorbi despre ea

Discriminarea este un fenomen social care merită mai multă atenție din partea celei de a patra putere în stat, presa. Folosirea termenilor necorespunzători, incorecți și inadecvați duce instantaneu la discriminarea anumitor categorii de persoane. În același timp jurnaliștii sunt formatori de opinie prin materialele cărora ei nu trebuie să instige la ură sau discriminare.
”Fără o presă normală nu poate exista democrație. Ea pune în circuit roțile democrației”, a menționat Ion Bunduchi în cadrul trainingului ” Normele etice în scrierea și documentarea articolelor despre situația/drepturile persoanelor defavorizate și a celor din grupuri minoritare” care a avut loc în ziua de 15 februarie 2012.
Articolul 4.15 din Codul Deontologic menționează:
"Jurnalistul tratează echitabil toate personaele cu care intră în contact în exrcițiul meseriei sale și nu face discriminări pe criterii de gen, vârstă, etnie, religie, stare socială sau orientare sexuală".
Profesionalismul nostru ca jurnaliști trebuie să se reflecte prin materialele de calitate pe care le vom scrie. În urma unui sondaj efectuat s-a constat că cel mai des dicriminate sunt persoanele cu dizabilități fizice sau intelectuale (66%-68%). Ghidul de Stil și norme etice cuprinde un șir de termeni corespunzători pentru tratarea acestor subiecte.
În cadrul trainingului a fost invitat președintele Centrului Național al Romilor din Republica Moldova, Nicolae Rădiță. Cel mai îmbucurător lucru este că acest ONG a deschis de curînd o grădiniță pentru copii romi în satul Vulcănești, raionul Nisporeni. ”Este greu să spargi stereotipurile pe care le au oamenii despre romi. Suntem numiți țigani, minciunoși, hoți, etc. În cele mai dese cazuri suntem luați în vizorul poliției de sector care nu încetează să facă presiuni asupra noastră în stradă”, a mai adăugat Nicolaie Rădiță.
Prin prisma acestor subiecte jurnaliștii tratează problemele stringente ale societății...